Morțile bizare și neașteptate ale celor mai înfiorători dictatori ai lumii: ce ne arată istoria, dar noi ignorăm

Cu toate că regimurile totalitare și/sau extremiste ar trebui să aparțină trecutului, în realitate situația mondială pare să o ia rapid la vale, iar noi avem șanse reale de a repeta o istorie din care, evident, se pare că nu am învățat nimic.

De altfel, rezultatele alegerilor parlamentare recente din Italia o dovedesc cu vârf și îndesat. Evident, nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece, de vreme ce situația se poate repeta oricând pe Glob și, mai ales, oriunde: da, chiar și la noi în țară.

În plus, situația actuală generată de Vladimir Putin vine să mai pună o cărămidă la temelia unei planete care stă pe o „bombă cu ceas”.

Totuși, tot de-a lungul istoriei, unii dintre înfricoșătorii dictatori ai diferitelor nații au sfârșit tragic (pentru ei), iar multe dintre aceste decese seamănă destul de mult între ele, cu toate că că acest lucru nu miră, câtuși de puțin, pe nimeni.

Dictatori care nu au ajuns să „moară de moarte bună”

1. Adolf Hitler

Evident, cel mai cunoscut dictor de extremă dreaptă din lume este fostul cancelar al Germaniei Naziste, Adolf Hitler. El este responsabil pentru moartea a milioane de evrei, romi și membri ai diferitelor comunități ce nu se aflau în congruență cu „valorile” promovate de regim. Este „părintele spiritual” al Holocaustului, iar numele lui a devenit sinonim cu nebunia, haosul, teroarea și crimă împotriva umanității.

Adolf Hitler s-a sinucis, împreună cu Eva Braun, într-un buncăr, luând substanțe pe bază de cianură, pe care anterior le-a testat pe câinele familiei lui Joseph Goebbels, adevăratul „câine credincios” al acestuia.

Mai apoi, trupurile acestora au fost arse la cererea anterioară a dictatorului. Rușii au distrus și ultimele rămășite, pentru ca Hitler să nu fie înmormântat, iar piatra sa funerară să se transforme într-un altar pentru fanatici.

2. Benito Mussolini

Aproape la fel de cunoscut și urât ca Hitler este Benito Mussolini, fascistul care împărtășea o bună parte din ideile lui Hitler și care a fost la un pas de a transforma Italia într-o altfel de Germanie Nazistă.

Mussolini a fost asasinat în luna aprilie a anului 1945. Împreună cu Clara Petacci, amanta sa, a încercat să fugă din Italia în Spania, însă cei doi au fost prinşi de partizanii comunişti, luaţi ostatici şi împuşcaţi la scurt timp. Se întâmpla la doi ani după ce fusese înlăturat de la putere. Trupurile lor au fost profanate, mai apoi.

3. Iosif Stalin

Cu toate că a murit la vârsta de 75 de ani, au existat, de-a lungul timpului, suficiente teorii ale conspirației legate de acest eveniment. El ar fi decedat după ce, într-o seară, ar fi luat cina cu câțiva cunoscuți, ca mai apoi să se retragă în camera sa.

Cum primiseră ordine să nu intre în cameră, santinelele sale au ajuns abia dimineața acolo, găsindu-l pe Stalin pe podea, îmbibat în urină. A mai trăit patru zile după aceea, însă într-o oarecare stare de convalescență furibundă.

„În ultimul moment, el a deschis ochii. Era un aspect oribil, părea nebun, furios şi plin de frică de moarte. Dintr-o dată el a ridicat mâna stângă şi ori a arătat cu degetul spre ceva, ori l-a scuturat spre noi. În clipa următaore, sufletul său, după un ultim efort, s-a desprins de corpul său”, mărturisea, la vremea respectivă, Svetlana, fiica acestuia.

4. Nicolae Ceaușescu

Cu toate că nu a fost atât de cunoscut pe plan mondial precum „colegii săi de breaslă”, Nicolae Ceaușescu reprezintă o epocă de tristă amintire pentru majoritatea celor care locuiesc în România, cu toate că mai are, chiar și în ziua de astăzi, admiratori.

Dictatorul comunist a fost executat în prima zi de Crăciun a anului 1989, în timpul Revoluției, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu. Mulți au blamat acest lucru, considerând că procesul celor doi s-ar fi desfășurat pe repede-înainte, deci nu ar fi fost unul tocmai corect.

5. Saddam Hussein

Spre marea bucurie a multora, Saddam Hussein și-a găsit sfârșitul într-un ștreang, în data de 30 decembrie 2006, în estul Bagdadului.

Dictatorul irakian a continuat să le ceară cetățenilor pe care i-a condus atâția ani să lupte împotriva americanilor până în ultima sa clipă. Contrar așteptărilor, cetățenii nu păreau să rezoneze cu acesta.

În 2003, el pierdea conducerea după ce americanii decideau să schimbe regimul politic autoritar întreprins de acesta, invadând Irakul.

Fără dar și poate, aceștia nu sunt singurii dictatori ai lumii care au murit într-un mod bizar, liderul Libiei, Muammar Gaddafi, bun prieten al lui Nicolae Ceaușescu, avea să fie împușcat în anul 2011, asemenea prietenului său.

Mai puțin șocant este sfârșitul lui Augusto Pinochet, din 2006, fostul dictator al statului Chile. Acesta murea de atac de cord, după ce dăduse de bună voie frâiele țării și se afla în fața acuzațiilor de crimă și răpire.

Kim Ir-Sen avea să aibă aceeași soartă, în 1994.

La fel ca Pinochet, Francisco Franco, fostul conducător al Spaniei, a suferit tot din pricina bolii, însă Parkinson, totul ca, ulterior, să intre în comă și să decedeze.

În 1976 se stingea Mao Zedong, în urma unui atac de cord.